Odatã cu înflorirea vegetatiei datoritã culesului de polen si nectar ponta mãtcii si puterea familiei creste vertiginos . La 10 - 15 zile dupã revizia de fond se face un nou control si dacã toti fagurii sunt ocupati cu puiet se introduce un fagure bine clãdit între fagurele de acoperire si ultimul fagure cu puiet. Pulverizând fagurele introdus cu sirop de zahãr sau de miere acesta va fi mai repede pregãtit de albine pentru depunerea ouãlelor - în consecintã ponta mãtcii crescând cu 30 - 60 % . Pe mãsurã ce fagurele va fi "însãmântat" lãrgim cuibul cu alti faguri ( 1 / sãptãmânã ) .
Când încep sã înfloreascã pomii fructiferi se descãpãcesc fagurii lãsând o coroanã de miere de 5 cm . Dacã ramele din cuib sunt bine "însãmântate" se "sparge" cuibul introducând în mijlocul lui un fagure clãdit cu celule de lucrãtoare de culoare ( asemãnãtoare celorlalti din cuib ) maro deschis , preferabil cu coroanã de miere si stropit cu sirop . Este necesar ca familia sã aibã capacitatea de a acoperi aceastã ramã altfel ea devine ramã-depozit divizând cuibul precum un fagure nou ( deschis la culoare ) care este ignorat de matcã ( desi pânã la culesul de la floarea-soarelui albinele previn spargerea cuibului dirijând matca sã " însãmânteze" mai întâi fagurele introdus în mijlocul cuibului ) .
Familiei care nu se dezvoltã i se înlocuieste matca ; dacã dupã aceasta nu se amelioreazã se uneste ( dupã verificarea stãrii de sãnãtate ) cu o familie asemãnãtoare si se înlocuieste din nou matca .