.Albinele în lumea insectelor

....Insectele constituie un grup zoologic imens pe care naturaliştii îl apreciază la mai mult de un milion de specii, din care în jur de opt sute de mii sunt descrise, inventariate, clasificate şi conservate în colecţii, ca aceea a Muzeului naţional de istorie naturală din Paris.
.....Este deci, de departe grupul zoologic cel mai numeros, atâta timp cât numărul total de specii animale vii, cunoscute până acum, de la protozoare până la mamifere este evaluat la un milion. Nu este însă un grup de ordin superior, ca încrengătura. Insectele alcătuiesc mult mai modest numai o clasă, ceea ce înseamnă că reprezintă în arborele genealogic al animalelor o ramură secundară. Sunt vecine, în încrengătura artropodelor, cu crustaceii, miriapodele şi arahnidele. Se poate deci afirma că este vorba de un ansamblu foarte omogen, ca şi când natura a pus la punct un prototip, pe care apoi l-a reprodus în sute de mii de exemplare modificând de fiecare dată numai câteva detalii, păstrând cu grijă acelaşi plan general.




Caracterele generale ale insectelor
.....Schema generală de organizare a insectelor este aceea pe care o găsim la toate artropodele, animale caracterizate prin tegumente chitinoase, corp alcătuit din segmente articulate (de unde şi numele de artropode), dezvoltarea comportând năpârliri, ochi compuşi, inimă cu ostiole şi musculatură striată.
.....Dar, pe lângă aceste caracteristici, foarte generale, găsim la insecte câteva particularităţi obligatorii care le disting de vecinii lor crustaceii sau arahnidele. Ele au corpul compus din trei părţi :
. capul format din şase sau şapte segmente sudate ;
. toracele format din trei segmente ;
. abdomenul format din unsprezece segmente ;
În plus, au trei perechi de picioare, ceea ce le distinge, de la prima vedere, de păienjeni (care au patru), două perechi de aripi (de cele mai multe ori), o singura pereche de antene, Iar dezvoltarea lor comportă metamorfoze.

.....Cu excepţia mediului marin unde sunt foarte puţine la număr, insectele se întâlnesc în toate mediile terestre, acvatice şi aeriene. Alimentaţia le este foarte variată, iar piesele lor bucale prezintă fără greş o adaptare riguroasă la respectivele regimuri alimentare. Glandele salivare sunt bine dezvoltate şi pot prezenta specializări (secreţie de mătase, de exemplu). Enzimele digestive sunt corespunzătoare alimentaţie lor.
.....La insecte excreţia se face prin organe speciale numite tuburile lui Malpighi, al căror număr este variabil de la un grup la altul şi care joacă rolul rinichilor de la vertebrate.
.....Sistemul nervos cuprinde o parte centrală, creierul şi un lanţ nervos ventral divizat în segmente corespunzând segmentelor corpului. Organele de simţ sunt foarte bine dezvoltate şi pot prezenta o înaltă specializare.
.....Au un sistem circulator care cuprinde : inima contractilă şi un vas, aorta. În interiorul cavităţii generale, organele sunt scăldate într-un lichid numit hemolimfă. Oxigenul din aer este adus la ţesuturi printr-un sistem respirator constituit din saci aerieni şi de trahee care se ramifică la extrem.
.....Reproducţia prezintă variante numeroase, dar de regulă sexele sunt separate şi există un dimorfism sexual important adică aspectul exterior al masculilor diferă de al femelelor. Fecundarea este internă. Fenomenele de partenogeneză sunt frecvente, mai ales la himenoptere şi hemiptere, fenomen descoperit încă din secolul al XVIII-lea. Deşi exista numeroase cazuri de viviparitate, de exemplu, puricii, insectele sunt, în general, ovipare.