Lăptişorul de matcă.

La începutul anilor cincizeci atenţia biologilor a fost atrasă de compoziţia şi mai ales de proprietăţile lăptişorului de matcă.

. Este interesant faptul că această substanţă, în acelaşi timp lapte şi salivă, asigură larvei o creştere rapidă, iar individului care a fost hrănit cu ea, o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiseră lăptişor de matcă. A fost subiect pentru amplă reflecţie şi cercetări.





.Câţiva apicultori întreprinzători au trecut direct la producţia şi vânzarea către public a lăptişorului de matcă, căruia i-au atribuit virtuţile cele mai extraordinare, înainte chiar ca dosarul medical să fi fost deschis. Anii au trecut; cercetările au progresat, pe urmă au stagnat aproape. Dosarul medical un moment deschis a fost repede închis de către medici îngrijoraţi pentru reputaţia lor şi puţin doritori să-şi amestece numele într-o publicitate gălăgioasă. Ce a mai rămas din această perioadă extraordinară ? Contrar tuturor părerilor şi tuturor pronosticurilor, lăptişorul de matcă continuă fără zgomot o carieră începută cu răsunet. Producţia şi consumul se echilibrează la un nivel care permite unor apicultori specializaţi să-şi mărească rentabilitatea stupinei. Stabilitatea, prin aceasta înţelegând evoluţia consumului de mai bine de 20 de ani încoace, constituie dovada că nu se poate ignora fenomenul "lăptişor de matcă".
.Lăptişorul de matcă este un produs de secreţie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrătoare, destinat hrănirii larvelor în primele 3 zile, a larvelor de matcă pe toată perioada până la căpăcirea botcilor, cât şi a mâtcilor. Are o consistenţă cremoasă, este de culoare alb-gălbuie, cu gust acrişor.



. Proprietăţile organoleptice ale lăptişorului de matcă
Caracteristici

Condiţii de admisibilitate

Aspect


masă vâscoasă, omogena cu granulaţii fine

Culoare


gălbui sau alb-gălbui

Consistenţa


uşor vâscos

Miros


caracteristic, uşor aromat

Gust


slab acid (acrişor), foarte uşor astringent

Impurităţi


nu se admite prezenţa de larve, ceara, spori de mucegai sau alte impurităţi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen



.Lăptişorul de matcă proaspăt, conţine următoarele vitamine: tiamina, riboflavină, biotină, acid folie, acid pantotenic şi cantităţi mici de vitamină C. Totodată lăptişorul de matcă conţine acizii 9 şi 10 hidroxidecenoici, produşi de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum şi două fracţiuni cu proprietăţi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificaţi 18 diferiţi aminoacizi, combinaţi şi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina. tirozina etc.


. Proprietăţile fizico-chimice ale lăptişorului de matcă

Caracteristici


Condiţii de admisibilitate;

pH


3,5- 4,5

Apa


58,0-67,0

Substanţa uscata*


33,0-42,0

Proteine - total*


13,0-18,0

Glucide (zahăr invertit)*


7,5-12,5

Lipide*


3,0- 6,0

Cenuşa*


0,8- 1,5

Substanţe nedeterminate*


8,7- 4,0

Indice diastazic - minimum


23,8

*UM = %
.S-a constatat, de asemenea, că lăptişorul de matcă are în compoziţia sa unele substanţe de tip hormonal, precum şi o substanţă antibiotică, bactericidă.


. Compoziţia
.Lăptişorul de matcă este foarte bogat în apă (aproape de 79%). Jumătate din substanţa uscată constă din proteine. Lipidele reprezintă în jur de 18% din greutatea uscată, cenuşa 2,5%. Fracţiunea lipidică a fost mult studiată ; ea cuprinde un acid gras specific, acidul hidroxi-10 decenoic-2, care s-a demonstrat că are proprietăţi antibacteriene, anti-fungice şi antigerminative. Fracţiunea glucidică a lăptişorului de matcă este importantă (20-25% din greutatea uscată), dar fără vreo valoare deosebită. Conţinutul în vitamine din grupa B este foarte ridicat. Lăptişorul de matcă este o sursă excepţional de bogată de acid pantotenic : 0,5 mg/g de greutate uscată. Fracţiunea proteică a lăptişorului de matcă cuprinde majoritatea aminoacizilor, fie liberi fie combinaţi în proteine.
.Au fost făcute studii detaliate asupra compoziţiei lăptişorului de matcă, dar nu este sigur că proprietăţile biologice puse în evidenţă, cu excepţia factorului antibiotic, sunt datorate unor constituenţi identificaţi şi dozaţi cu precizie.


. Producerea lăptişorului de matcă
.Producerea lăptişorului de matcă se poate realiza în familii orfanizate sau în familii cu matcă în funcţie de calificarea apicultorului.



Acţiuni pregătitoare:

1.se confecţionează botcile în care vor fi transvazate larvele sau se folosesc, direct, botci artificiale, din plastic. Botcile se fac din ceară cu ajutorul unui şablon cu diametrul de 8-9 mm având extremitatea rotundă şi cu o uşoară conicitate pentru desprinderea rapidă a botcilor. Şablonul se păstrează în apă înainte de întrebuinţare după care se introduc în ceara topita de 3-4 ori, pornind de la adâncimea de 8 mm care se reduce treptat, cu fiecare înmuiere la 4-5 mm. După ultima înmuiere şabloanele cu ceară se introduc în apă pentru răcire, iar după dislocarea botcii operaţiunea se repeta pentru confecţionarea altor botci;

2. botcile se lipesc câte 25-30 pe leaturi din lemn, iar acestea se montează câte 3-4 pe o ramă.

3. se asigură şi celelalte materiale necesare: lanţete de transvazare, gratii Hanemann, pompa de aspirare a lăptişorului, borcane (sau alte recipiente) pentru stocarea lăptişorului.



. Producerea lăptişorului prin orfanizarea familiilor de albine

.Pregătirea familiilor de albine în cazul folosirii metodei de producere a lăptişorului în absenţa mătcii constă în orfanizarea completă a familiei cu 3-4 ore înaintea introducerii larvelor. Orfanizarea completă înseamnă ridicarea mătcii împreună cu toţi fagurii cu larve şi ouă, material biologic cu care se formează un roi ce se amplasează temporar pe vatra stupinei. În mijlocul fagurilor rămaşi in familia orfanizată se lasă un spaţiu gol, egal cu o ramă.
.În botcile pregătite şi lipite pe şipci se transvazează larve tinere, de 1,5-2 zile, cu ajutorul unei lanţete. După completarea botcilor de pe şipci cu larve, şipcile se pun în rame iar acestea se introduc în locul rămas liber în cuibul familiei;după 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizată, se retează botcile cu ajutorul unei lame cât mai aproape de larve, se înlătura larvele si se extrage lăptişorul de matcă cu ajutorul dispozitivelor cu absorbţie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic. În botcile eliberate de lăptişor se transvazează din nou larve şi ciclul se repetă de 3 ori la aceeaşi familie de albine; după cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea lăptişorului cu cele din roiul format cu ocazia orfanizării.