Uneltele pentru examinarea şi îngijirea familiei de albine

Uneltele pentru examinarea şi îngijirea familiei de albine sunt: dalta apicolă, afumătorul, scărarul,cleştele de ramă,peria apicolă,scaunul apicol, lada de lucru şi suportul pentru rame.

daltă apicolă

daltă apicolă 1
. Dalta apicolă este o unealtă confecţionată din oţel, de diferite forme şi mărimi. Modelele de dălţi apicole sunt variate, fiecare model fiind folosit cu mai multă eficienţă şi uşurinţă în unele lucrări. Modelul STAS 4189-53 este format dintr-o placă de oţel groasă de 5mm, având un capăt îndoit în unghi drept pe o lungime de 20mm, are capetele lăţite şi ascuţite în formă de daltă. Un alt model de daltă, asemănător, are lungimea de 24cm, partea îndoită în unghi drept de 25mm şi lăţimea de 40mm la capătul ascuţit, sub formă de daltă. Un model eficient de daltă este cel format dintr-o singură bucată de oţel, neîndoită în unghi drept, dreaptă, cu lungimea de 265mm, sub formă de daltă ascuţită la unul din capete iar la celălalt cu un cârlig cu treaptă (scăriţa) cu care se ridică ramele din stup. Pentru examinarea nucleelor poate fi folosită o daltă mai mică, cu lungimea de 190mm, îndoită în unghi drept, cu marginile sub formă de daltă ascuţită. De obicei daltele au în corpul de metal o scobitură ce se îngustează la capete folosită pentru extragerea cuielor din rame şi corpuri de stupi.
afumător

. Afumătorul este folosit pentru a produce fum în timpul examinării familiilor de albine. Administrarea de fum la deschiderea stupului nu linişteşte albinele, ci, din contră, le panichează. Atunci când simt fumul, la albine se declanşează un reflex necondiţionat, păstrat din vremuri străvechi, când îşi aveau cuibul în păduri iar acestea erau mistuite de incendii. Ele se reped la faguri şi-şi umplu guşa de miere, în disperarea lor de a salva măcar ceva din ce au agonisit. Având atenţia distrasă, albinele permit apicultorului să intervină în stup.

În general un afumător se compune din corp, capac şi foale. Corpul are formă cilindrică, din tablă zincată sau inox, groasă de 0,5-1mm, având la interior un corp mobil de ardere prevăzut în partea inferioară cu un grătar metalic. În partea de jos a corpului, sub grătar, există un orificiu prin care pătrunde aerul suflat de foale. De corp este montată, cu ajutorul şuruburilor, o pereche de foale formată din două scândurele prinse pe o latură în unghi mobil, celelalte trei părţi fiind unite printr-un burduf din şpalt velur de 1,5mm, policlorură de vinil sau piele groasă. Paletele foalelor sunt menţinute depărtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat între ele. Burduful este acţionat manual. Prin acţionarea foalelor se antrenează în partea inferioară a corpului un curent de aer care împinge, prin orificiul corpului, fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (cârpe, iască, paleţi etc.). Capacul afumătorului este rabatabil, sub formă de con sau rotundă şi formează un coş de evacuare a fumului. Mărimea afumătoarelor este diferită, în funcţie de necesarul de fum. În examinarea coloniilor de albine africanizate, pe lângă echipamentul de protecţie obligatoriu, apicultorii folosesc afumătoare de dimensiuni mare, capabile să producă un cantitate mare de fum într-un timp scurt.
scărar . Scărarul sau ridicătorul de rame este o piesă de oţel sub formă de lamă zimţată, cu vârful curbat, prevăzută cu un mâner. Scărarul, prin intermediului picioruşului de metal cu care este prevăzut se sprijină de ramele cuibului, le distanţează, apoi, printr-o mişcare de sus în jos, prin introducerea capătului curbat sub o ramă, ridică rama respectivă, ce trebuie examinată. Unele modele de daltă apicolă au încorporat un sistem de ridicare asemănător scărarului.
cleşte de ramă . Cleştele de ramă este o unealtă folosită la extragerea din stup a ramelor şi examinarea acestora. Este format din două părţi metalice, sub formă de cleşte, cu mâner, care au la unul din capete colţi ce pătrund sub sau în lemnul ramei. Se formează astfel o priză de prindere bună şi rama poate fi scoasă cu uşurinţă din stup, fără ca apicultorul să fie înţepat la degete. Unii cleşti de ramă au sudată o daltă apicolă pe unul din mânere cu care se poate desprinde ramele lipite cu propolis, distanţa, făcând astfel uşoară extragerea lor pentru examinare.
perie apicolă

. Peria apicolă se foloseşte pentru îndepărtarea albinelor de pe faguri, pereţii stupului, echipament etc. şi este confecţionată din păr de cal sau fire de relon de culoare alb-gălbuie cu o lungime de cc. 65-67mm. Mânerul este confecţionat din lemn sau material plastic.
scaun apicol . Scaunul apicol are rol atât de scan cât şi de lădiţă pentru transportul sculelor şi instrumentarului apicol necesar lucrărilor din stupină. Există mai multe modele de scaune apicole, de la taburet până la scaun înalt sau ţeavă de PVC fixată cu ajutorul chingilor de mijlocul stuparului.
. Lada de lucru se foloseşte pentru protecţia ramelor cu miere scoase din stup de atacul albinelor hoaţe şi transportul acestor rame spre camera de extracţie sau pentru mutarea ramelor cu puiet între colonii. Pentru a fi cât de uşoară este construită din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. În partea de sus are un mâner din piele sau plastic. Capacitatea lăzii este de 5-6 rame iar înălţimea ei este în raport cu tipul ramelor folosite în stupină.
suport pentru corpuri . Suportul pentru rame este folosit pentru susţinerea temporară a ramelor scoase din stup. Constă dintr-un cadru de fier cu umeraşe sau, la un alt model mai mare, care poate susţine şi corpuri de multietajat sau magazii de miere, dintr-un cadru de lemn de o lăţime puţin mai mică decât corpul de stup sau magazia şi compartimentat.